2 Dimpotrivă, în inimă lucraţi stricăciune; cântăriţi violenţa mâinilor voastre pe pământ.
3 Cei răi sunt înstrăinaţi din pântece, ei rătăcesc imediat ce sunt născuţi, vorbind minciuni.
4 Otrava lor este ca otrava unui şarpe, ei sunt ca vipera surdă care îşi astupă urechea;
5 Care nu va da ascultare vocii fermecătorilor, care niciodată nu au fermecat mai iscusit.
6 Rupe dinţii lor, Dumnezeule, în gura lor, zdrobeşte marii dinţi ai leilor tineri, Doamne.
7 Să se topească precum apele care curg continuu, când îşi încordează arcul să îşi arunce săgeţile, să fie ei ca tăiaţi în bucăţi.
8 Ca un melc care se topeşte, să treacă fiecare, asemenea unei naşteri nelatimp a unei femei, ei să nu vadă soarele.