1 Iov a răspuns:
2 „Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți zdrobi cu vorbe?
3 De zece ori m-ați batjocorit. M-ați ocărât fără rușine.
4 Dacă e adevărat că m-am rătăcit, greșeala aceasta este a mea.
5 Dacă voi vă înălțați deasupra mea și căutați să-mi dovediți vinovăția,
6 să știți atunci că Dumnezeu mi-a făcut rău și m-a înconjurat cu lațul Lui.
7 Deși strig: «Sunt nedreptățit!», nu mi se răspunde; strig tare, dar nu mi se face dreptate.
8 El mi-a tăiat calea și nu mai pot trece, El mi-a învăluit căile în întuneric.
9 M-a despuiat de slava mea și mi-a smuls coroana de pe cap.
10 Mă sfâșie din toate părțile până pier; îmi smulge nădejdea ca pe un copac.
11 Mânia Lui arde împotriva mea; mă consideră unul dintre dușmanii Săi.
12 Oștile Lui pornesc în forță, au ridicat o rampă de asalt în drumul lor către mine, și-au așezat tabăra în jurul cortului meu.
13 Mi-a îndepărtat frații de mine, cunoscuții mei s-au îndepărtat de mine.
14 Rudele mele m-au părăsit și prietenii m-au uitat.
15 Sunt un străin pentru oaspeții și slujitoarele mele; în ochii lor sunt un necunoscut.
16 Îmi chem slujitorul, dar el nu-mi răspunde, deși mă rog de el cu gura mea.
17 Soția mea nu poate suferi suflarea mea, fiii mamei mele mă consideră dezgustător.
18 Chiar și copiii mă disprețuiesc; când mă ridic, își bat joc de mine.
19 Toți prietenii mei apropiați mă urăsc, cei pe care-i iubesc s-au întors împotriva mea.
20 Nu sunt decât piele și os; n-am rămas decât cu pielea dinților mei.
21 Fie-vă milă de mine, prietenii mei, fie-vă milă, pentru că m-a lovit mâna lui Dumnezeu!
22 De ce mă urmăriți ca Dumnezeu și nu vă mulțumiți cu carnea mea?
23 O! aș vrea să-mi fie scrise cuvintele, să fie scrise pe un sul.
24 Să fie săpate cu o daltă de fier și pe plumb, săpate-n stâncă pe vecie!
25 Știu că Răscumpărătorul meu este viu și că, la sfârșit, se va ridica pe pământ.
26 Chiar după ce pielea mi-a fost nimicită, în trup fiind, Îl voi vedea pe Dumnezeu.
27 Îl voi vedea de partea mea, Îl voi vedea cu ochii mei, și nu-mi va mai fi un străin! Inima îmi tânjește înăuntrul meu.
28 Veți spune atunci: «De ce îl urmăream?» Și astfel rădăcina adevărului va fi găsită în mine.
29 Temeți-vă de sabie, căci mânia aduce pedeapsa sabiei, ca să știți că există o judecată.“