1 Cu siguranță, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curățit.
2 Fierul este luat din pământ și arama este scoasă din minereu.
3 Omul pune capăt întunericului și caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.
4 El sapă un puț departe de locuința oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat și se clatină, departe de oameni.
5 Pământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.
6 Safirul iese din pietrele lui și colbul lui are pulbere de aur.
7 Nici o pasăre de pradă nu știe acea cărare ascunsă, nici ochiul șoimului n-a văzut-o.
8 Nici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.
9 Omul pune mâna pe stânca de cremene și răstoarnă munții din rădăcini.
10 El sapă șanțuri în stâncă și ochii lui îi văd toate bogățiile.
11 El caută izvoarele râurilor și aduce la lumină lucruri ascunse.
12 Dar unde poate fi găsită înțelepciunea? Unde locuiește priceperea?
13 Omul nu-i cunoaște locuința; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.
14 Adâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»
15 Ea nu se dă în schimbul aurului ales, nici prețul ei nu poate fi cântărit în argint.
16 Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir și nici cu onix prețios sau cu safir.
17 Nici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.
18 Coralul și cristalul nu merită a fi amintite; prețul înțelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.
19 Topazul de Cuș nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.
20 De unde vine atunci înțelepciunea? Unde locuiește priceperea?
21 Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar și de păsările cerului.
22 Locul Nimicirii și Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»
23 Dumnezeu cunoaște calea spre ea și doar El știe unde locuiește,
24 pentru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.
25 Când i-a dat vântului puterea și a hotărât mărimea apelor,
26 când a dat o lege pentru ploaie și o cărare pentru trăsnet,
27 atunci s-a uitat la înțelepciune și a lăudat-o; a așezat-o și a încercat-o.
28 Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înțelepciune și depărtarea de rău este pricepere.»“