1 Știi tu când nasc caprele de munte? Vezi tu când zămislesc cerboaicele?
2 Numeri tu lunile în care sunt însărcinate, știi tu vremea când trebuie să nască?
3 Ele se pleacă și-și fată puii și durerile lor se sfârșesc.
4 Puii lor se întăresc și cresc în sălbăticie; se duc și nu se mai întorc la ele.
5 Cine a lăsat liber măgarul sălbatic? Cine i-a desfăcut legăturile?
6 I-am dat pustia drept casă, ținutul sărat drept locuință.
7 Râde de zarva din cetate; nu aude glasul celui ce mână.
8 Străbate munții pentru pășune și caută tot ce este verde.
9 Vrea bivolul sălbatic să te slujească? Stă el noaptea la ieslea ta?
10 Îl poți lega cu funii ca să tragă la brazdă, va grăpa el bulgării din văi pentru tine?
11 Te încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare, vei lăsa în seama lui lucrul tău cel greu?
12 Crezi tu că se va reîntoarce și că-ți va strânge el grâul în aria ta?
13 Aripile struțului bat cu bucurie, deși nu se compară cu aripile și penele berzei.
14 El își lasă ouăle în pământ, le lasă să se încălzească în nisip,
15 uitând că piciorul cuiva le poate sparge și că un animal sălbatic le poate călca în picioare.
16 Se poartă aspru cu puii lui, ca și cum n-ar fi ai lui, nu-i pasă că truda lui poate fi în zadar,
17 pentru că Dumnezeu nu i-a dat înțelepciune, nici nu i-a făcut parte de pricepere.
18 Când se ridică și fuge, râde de cal și de călărețul lui.
19 Îi dai tu calului putere? Îi îmbraci tu gâtul cu o coamă?
20 Îl faci tu să sară ca o lăcustă și să răspândească groază cu nechezatul lui măreț?
21 Mândru de puterea lui, el scurmă valea și se aruncă asupra celor înarmați.
22 Râde în fața fricii, nu se teme de nimic; nu se dă înapoi dinaintea sabiei.
23 Tolba cu săgeți zăngăne pe el, lancea și sulița strălucesc.
24 Fierbe de aprindere, mănâncă pământul, n-are astâmpăr când sună trâmbița.
25 La sunetul trâmbiței el nechează. De departe adulmecă bătălia, tunetul comandanților și strigătul de luptă.
26 Prin înțelepciunea ta zboară șoimul și își întinde aripile spre sud?
27 La porunca ta se înalță vulturul și își face cuibul pe înălțimi?
28 El are casa pe stâncă, acolo își are locuința, pe vârful stâncilor și pe întărituri.
29 De acolo caută prada, ochii lui o văd din depărtări.
30 Puii lui îi beau sângele; unde sunt stârvuri, acolo e și el.“