7 Da, noaptea aceea să fie stearpă, să nu se audă nici un strigăt de bucurie în ea!
8 Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce se pricep să întărâte Leviatanul!
9 Stelele zorilor ei să fie întunecate, să dorească lumina, dar să nu o primească! Să nu vadă pleoapele dimineții,
10 pentru că n-a închis ușile pântecelui mamei mele și n-a ascuns necazul de ochii mei.
11 De ce n-am murit la naștere și n-am pierit când am ieșit din pântece?
12 De ce au fost genunchi care să mă primească și sâni care să mă alăpteze?
13 Acum aș fi stat culcat și liniștit, aș fi dormit și m-aș fi odihnit