14 Ajung la mine ca printr-o spărtură largă. Se rostogolesc printre dărâmături.
15 Spaimele mă copleșesc, demnitatea mi-e smulsă ca de vânt, siguranța mea se risipește ca un nor.
16 Sufletul mi-e vărsat din mine, m-au cuprins zilele suferinței.
17 Noaptea îmi străpunge oasele, iar durerile care mă rod n-au odihnă.
18 Cu o mare putere Dumnezeu îmi smulge haina, mă strânge ca gulerul de la tunică.
19 El m-a aruncat în noroi și-am ajuns ca țărâna și cenușa.
20 Strig către Tine, dar Tu nu răspunzi; stau în picioare, dar Tu stai și te uiți la mine.