2 Atunci Elihu, fiul lui Barachel din Buz, din familia lui Ram, s-a aprins de mânie. El s-a mâniat pentru că acesta se îndreptățea pe sine înaintea lui Dumnezeu.
3 S-a aprins de mânie și pe cei trei prieteni ai lui Iov pentru că aceștia nu mai găseau nimic de răspuns și totuși îl condamnau pe Iov.
4 Elihu așteptase să-i vorbească lui Iov la urmă, pentru că aceștia erau mai în vârstă decât el.
5 Dar, văzând că cei trei oameni nu mai au nimic de zis, s-a mâniat.
6 Elihu, fiul lui Barachel din Buz, i-a zis: „Eu sunt tânăr, iar voi sunteți în vârstă; de aceea m-am temut și n-am îndrăznit să vă spun ce știu.
7 Mi-am zis: «Să vorbească bătrânețea, anii cei mulți să ne învețe înțelepciunea!»
8 Dar există un duh în om, suflarea Celui Atotputernic, care-i dă pricepere.