2 „Dacă ar îndrăzni cineva să-ți vorbească, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă?
3 Iată că tu i-ai învățat pe mulți, tu ai întărit mâinile slăbite.
4 Cuvintele tale i-au ridicat pe cei ce se clătinau și au întărit genunchii care se îndoiau.
5 Dar acum necazul a venit asupra ta și ești descurajat; te atinge și te lași copleșit.
6 Nu este oare frica de Dumnezeu încrederea ta, iar curăția căilor tale nu este ea nădejdea ta?
7 Gândește-te, te rog! A pierit vreodată un om nevinovat? Sau au fost vreodată cei drepți nimiciți?
8 Așa cum am văzut eu, cei care ară răutatea și seamănă necazul, le culeg roadele.