22 Îmi e tot una, de aceea zic: «El îl nimicește și pe cel nevinovat și pe cel rău deopotrivă.»
23 Și măcar de ar aduce biciul imediat moartea, … dar El râde de durerea celui nevinovat.
24 Când o țară e dată pe mâna celui rău, El acoperă ochii judecătorilor lui. Dacă nu El, atunci cine?
25 Zilele mele sunt mai iuți decât alergătorul; zboară fără să fi văzut fericirea.
26 Trec ca o luntre de papirus pe apă, ca un vultur care se repede asupra prăzii.
27 Dacă zic: «Îmi voi uita plângerea, îmi voi schimba înfățișarea și voi fi voios!»,
28 atunci mă cuprinde spaima de toate durerile mele, pentru că știu că nu mă vei găsi nevinovat.