7 Arată-Ți bunătatea Ta cea minunată, Tu, care scapi pe cei ce caută adăpost,și-i izbăvești de protivnicii lor, prin dreapta Ta!
8 Păzește-mă ca lumina ochiului, ocrotește-mă, la umbra aripilor Tale,
9 de cei răi, cari mă prigonesc,de vrăjmașii mei de moarte, cari mă împresoară.
10 Ei își închid inima,au cuvintele semețe în gură.
11 Se țin de pașii mei, mă înconjoară chiar,mă pîndesc ca să mă trîntească la pămînt.
12 Parcă ar fi un leu lacom după pradă,un pui de leu, care stă la pîndă în culcușul lui.
13 Scoală-te, Doamne, ieși înaintea vrăjmașului, doboară-l!Izbăvește-mă de cel rău cu sabia Ta!