1 (O rugăciune a lui David) Ia aminte, Doamne, și ascultă-mă!Căci sînt nenorocit și lipsit.
2 Păzește-mi sufletul, căci sînt unul din cei iubiți de Tine!Scapă, Dumnezeule, pe robul Tău, care se încrede în Tine!
3 Ai milă de mine, Doamne!Căci toată ziua strig către Tine.
4 Înveselește sufletul robului Tău, căci la Tine, Doamne, îmi înalț sufletul.
5 Căci Tu ești bun, Doamne, gata să ierți,și plin de îndurare cu toți ceice Te cheamă.
6 Pleacă-ți urechea, Doamne, la rugăciunea mea,ia aminte la glasul cererilor mele!
7 Te chem, în ziua necazului meu,căci m’asculți.
8 Nimeni nu este ca Tine între dumnezei, Doamne,și nimic nu seamănă cu lucrările Tale.
9 Toate neamurile, pe cari le-ai făcut, vor veni să se închine înaintea Ta, Doamne,și să dea slavă Numelui Tău.
10 Căci Tu ești mare, și faci minuni,numai Tu ești Dumnezeu.
11 Învață-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău.Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău.
12 Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne, Dumnezeul meu,și voi prea mări Numele Tău în veci!
13 Căci mare este bunătatea Ta față de mine,și Tu îmi izbăvești sufletul din adînca locuință a morților.
14 Dumnezeule, niște îngîmfați s’au sculat împotriva mea,o ceată de oameni asupritori vor să-mi ia viața,și nu se gîndesc la Tine.
15 Dar Tu, Doamne, Tu ești un Dumnezeu îndurător și milostiv,îndelung răbdător și bogat în bunătate și în credicioșie.
16 Îndreaptă-Ți privirile spre mine, și ai milă de mine:dă tărie robului Tău,și scapă pe fiul roabei Tale!
17 Fă un semn pentru mine,ca să vadă vrăjmașii mei și să rămînă de rușine,căci Tu mă ajuți și mă mîngîi, Doamne!