1 (Un psalm al lui Asaf) Dumnezeu stă în adunarea lui Dumnezeu;El judecă în mijlocul dumnezeilor.
2 – „Pînă cînd veți judeca strîmb, și veți căuta la fața celor răi? – (Oprire)
3 Faceți dreptate celui slab și orfanului,dați dreptate nenorocitului și săracului,
4 Scăpați pe cel nevoiaș și lipsit,izbăviți-i din mîna celor răi.“
5 Dar ei nu vor să știe de nimic, nu pricep’nimic,ci umblă în întunerec;de aceea se clatină toate temeliile pămîntului.
6 Eu am zis: „Sînteți dumnezei, toți sînteți fii ai Celui Prea Înalt.“
7 Însă veți muri ca niște oameni,veți cădea ca un domnitor oarecare.“ –
8 Scoală-Te, Dumnezeule, și judecă pămîntul!Căci toate neamurile sînt ale Tale.