6 Cînd îmi mergea bine, ziceam:„Nu mă voi clătina niciodată!“
7 Doamne, prin bunăvoința Ta mă așezasei pe un munte tare…dar Ți-ai ascuns Fața, și m’am turburat.
8 Doamne, eu am strigat către tine, și m’am rugat Domnului, zicînd:
9 „Ce vei cîștiga dacă-mi verși sîngele, și mă pogori în groapă?Poate să Te laude țărîna?Poate ea să vestească credincioșia Ta?
10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!“ –
11 Și mi-ai prefăcut tînguirile în veselie,mi-ai deslegat sacul de jale, și m’ai încins cu bucurie,
12 pentruca inima mea să-Ți cînte, și să nu stea mută.Doamne, Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!