8 să-i ajungă prăpădul pe neașteptate,să fie prinși în lațul, pe care l-au întins,să cadă în el și să piară!
9 Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul:se va veseli de mîntuirea Lui.
10 Toate oasele mele vor zice:„Doamne, cine poate, ca Tine,să scape pe cel nenorocit de unul mai tare de cît el,pe cel nenorocit și sărac de cel ce-l jăfuiește?“
11 Niște martori mincinoși se ridică,și mă întreabă de ceeace nu știu.
12 Îmi întorc rău pentru bine:mi-au lăsat sufletul pustiu.
13 Și eu, cînd erau ei bolnavi, mă îmbrăcam cu sac,îmi smeream sufletul cu post,și mă rugam cu capul plecat la sîn.
14 Umblam plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate;cu capul plecat, ca de jalea unei mame.