10 Dumnezeul meu, în bunătatea Lui, îmi iese înainte,Dumnezeu mă face să-mi văd împlinită dorința față de cei ce mă prigonesc.
11 Nu-i ucide, ca să nu uite lucrul acesta poporul meu,ci fă-i să pribegească, prin puterea Ta, și doboară-i,Doamne, Scutul nostru!
12 Gura lor păcătuiește la fiecare vorbă, care le iese de pe buze:să se prindă în însăș mîndria lor,căci nu spun decît blesteme și minciuni:
13 Nimicește-i, în mînia Ta, prăpădește-i, ca să nu mai fie!Fă-i să știe că împărățește Dumnezeu peste Iacov,pînă la marginile pămîntului. – (Oprire)
14 Se întorc în fiecare seară, urlă ca niște cîni,și dau ocol cetății.
15 Umblă încoace și încolo după hrană,și petrec noaptea nesătui.
16 Dar eu voi cînta puterea Ta;disdedimineață, voi lăuda bunătatea Ta.Căci Tu ești un turn de scăpare pentru mine,un loc de adăpost în ziua necazului meu.