14 Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund!Să fiu izbăvit de vrăjmașii mei și din prăpastie!
15 Să nu mai dea valurile peste mine,să nu mă înghită adîncul,și să nu se închidă groapa peste mine!
16 Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită.În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ți privirile spre mine,
17 și nu-Ți ascunde fața de robul Tău!Căci sînt în necaz: grăbește de m’ascultă!
18 Apropie-Te de sufletul meu și izbăvește-l!Scapă-mă, din pricina vrăjmașilor mei!
19 Tu știi ce ocară, ce rușine și batjocură mi se face;toți protivnicii mei sînt înaintea Ta.
20 Ocara îmi rupe inima, și sînt bolnav;aștept să-i fie cuiva milă de mine, dar degeaba;aștept mîngîietori, și nu găsesc niciunul.