11 Domnul cunoaște gîndurile omului: știe că sînt deșerte.
12 Ferice de omul, pe care-l pedepsești Tu, Doamne,și pe care-l înveți din Legea Ta,
13 ca să-l liniștești în zilele nenorocirii,pînă se va săpa groapa celui rău!
14 Căci Domnul nu lasă pe poporul Său,și nu-Și părăsește moștenirea.
15 Ci se va face odată judecata după dreptate,și toți cei cu inima curată o vor găsi bună.
16 Cine mă va ajuta împotriva celor răi?Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?
17 De n’ar fi Domnul ajutorul meu, cît de curînd ar fi sufletul meu în tăcerea morții!