1 Doamne , ascultă rugăciunea mea! Fie ca strigătul meu să ajungă la Tine!
2 Nu-Ți ascunde fața de mine în ziua necazului meu! Pleacă-Ți urechea spre mine; când strig, răspunde-mi degrabă!
3 Îmi pier zilele ca fumul, oasele-mi ard ca jarul.
4 Inima-mi este rănită și se usucă ca iarba, căci uit să-mi mănânc pâinea.
5 Din pricina gemetelor mele mi s-au lipit oasele de carne.
6 Mă asemăn cu bufnița din pustie; am ajuns ca o cucuvea printre dărâmături.
7 Stau treaz și sunt ca o pasăre singuratică pe acoperiș.
8 În fiecare zi dușmanii mei mă batjocoresc; batjocoritorii mei mă blestemă.
9 Mănânc cenușă în loc de pâine și îmi amestec băutura cu lacrimi,
10 din pricina mâniei și a urgiei Tale; căci Tu m-ai ridicat și m-ai aruncat.
11 Zilele îmi sunt ca umbra înserării și mă usuc ca iarba.
12 Însă Tu, Doamne , tronezi pe vecie, amintirea Ta ține din generație în generație.
13 Tu Te vei ridica și vei avea milă de Sion, căci este timpul să te înduri de el. I-a sosit vremea!
14 Slujitorii Tăi îndrăgesc pietrele Sionuluiși le este milă de țărâna lui.
15 Neamurile se vor teme de Numele Domnului și toți regii pământului – de slava Lui,
16 când Domnul va zidi Sionul și Se va arăta în slava Lui.
17 El va răspunde la rugăciunile celor nevoiași și nu va disprețui rugăciunile lor.
18 Să se scrie aceasta pentru generația viitoare, pentru ca poporul care se va naște să-L laude pe Domnul!
19 El supraveghează din înălțimea sfințeniei Sale; Domnul privește din ceruri pe pământ,
20 ca să ia aminte la gemetele prizonierilor și să-i elibereze pe cei condamnați la moarte.
21 Numele Domnului va fi vestit din Sion și lauda Lui – din Ierusalim,
22 când se vor strânge popoarele și regatele ca să-I slujească Domnului.
23 Mi-a frânt puterea pe drum; mi-a scurtat zilele.
24 De aceea am zis: „Dumnezeul meu, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai Cărui ani țin din generație în generație.
25 Tu ai întemeiat la început pământul, iar cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
26 Ele vor pieri, dar Tu rămâi. Toate se vor învechi ca o haină. Le vei schimba ca pe un veșmânt și ele vor trece.
27 Tu, însă, rămâi Același și anii Tăi nu se vor sfârși.“
28 Fiii slujitorilor Tăi vor locui țarași urmașii lor vor rămâne înaintea Ta.