1 Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine, căci la Tine îmi caut scăparea! La umbra aripilor Tale caut adăpost până când trece necazul.
2 Strig către Dumnezeul Preaînalt, către Dumnezeul Care mă răzbună.
3 El trimite poruncă din cer și mă mântuiește; îl face de rușine pe prigonitorul meu! Sela Dumnezeu Își trimite îndurarea și credincioșia.
4 Sunt în mijlocul leilor; mă culc printre cei ce devorează, oameni ai căror dinți sunt sulițe și săgeți și a căror limbă este o sabie tăioasă.
5 Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri! Fie slava Ta peste întreg pământul!
6 Ei întinseseră un laț pașilor mei, – sufletul îmi era încovoiat de durere –, îmi săpaseră o groapă, dar au căzut ei înșiși în ea. Sela
7 Inima mea este pregătită, Dumnezeule, inima mea este pregătită! Voi cânta și voi suna din instrumentele mele.
8 Trezește-te, suflet al meu! Treziți-vă, harfă și liră! Voi trezi zorii!
9 Stăpâne, Te voi lăuda printre popoare, Îți voi cânta printre neamuri!
10 Căci îndurarea Ta este mare, ajunge până la ceruri, iar credincioșia Ta – până la nori.
11 Fii înălțat, Dumnezeule, mai presus de ceruri! Fie slava Ta peste întreg pământul!