1 Cuvinte pline de farmec îmi clocotesc în inimă. Eu zic: „Îmi dedic versurile regelui!“ Limba mea este pana iscusită a unui scriitor!
2 Ești cel mai frumos dintre fiii oamenilor! Harul este revărsat pe buzele tale; de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pe vecie.
3 Încinge-ți sabia la coapsă, viteazule, splendoarea și măreția ta!
4 În măreția ta, călărește biruitor pentru cauza adevărului, a smereniei și a dreptății! Dreapta ta să înfăptuiască isprăvi de temut!
5 Săgețile tale ascuțite să străpungă inima dușmanilor regelui și popoarele să cadă sub picioarele tale!
6 Tronul Tău, Dumnezeule, este pentru veci de veci, iar sceptrul împărăției Tale este un sceptru al dreptății!
7 Tu ai iubit dreptatea și ai urât răutatea; de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a uns cu untdelemn de bucurie, mai presus decât pe tovarășii Tăi.
8 Toate veșmintele tale sunt înmiresmate cu smirnă, aloe și casia. În palate de fildeș, instrumentele cu corzi te înveselesc.
9 Fiice de regi îți sunt țiitoare, regina îți stă la dreapta, înveșmântată toată numai în aur de Ofir.
10 Ascultă, fiică, privește și pleacă-ți urechea! Uită-ți poporul și casa părintească!
11 Atunci regele va tânji după frumusețea ta. Pentru că îți este domn, supune-te lui!
12 Fiica Tirului va veni cu daruri; oameni bogați îți vor căuta bunăvoința.
13 Fiica regelui este plină de strălucire înăuntrul palatului ; veșmântul ei este țesut cu fir de aur.
14 Cu haine brodate este adusă înaintea regelui; este însoțită de fecioare, care sunt aduse înaintea ta.
15 Sunt aduse cu bucurie și cu veselie, iar ele intră în palatul regelui.
16 Fiii tăi vor lua locul părinților tăi; pe ei îi vei pune prinți în toată țara.
17 Îți voi aminti numele din neam în neam; de aceea te vor lăuda popoarele în veci de veci.