9 Purtat de aripile zorilor, mă așez la capătul mării,
10 dar și acolo mâna Ta mă conduce și dreapta Ta mă apucă.
11 Dacă aș spune: „Sigur întunericul mă va ascunde, iar lumina dimprejurul meu se va preface în noapte“,
12 nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; noaptea luminează ca ziua, iar întunericul este ca lumina.
13 Tu mi-ai întocmit rărunchii; Tu m-ai țesut în pântecele mamei mele.
14 Te laud că sunt o făptură atât de minunată – minunate sunt lucrările Tale! – și sufletul meu știe foarte bine aceasta.
15 Oasele mele nu erau ascunse de Tine când am fost făcut într-un loc ascuns, când am fost țesut în adâncimile pământului.