20 Tu-i ascunzi la adăpostul feței Tale de uneltirile oamenilor; îi tăinuiești în Coliba Tade limbile gâlcevitoare.
21 Binecuvântat să fie Domnul , căci minunată I-a fost îndurarea față de mine când eram într-o cetate asediată!
22 M-am pripit când am zis: „Sunt izgonit dinaintea Ta!“ Într-adevăr, Tu ai ascultat glasul rugăminților mele, când am strigat către Tine.
23 Iubiți-L pe Domnul , toți sfinții Lui, căci Domnul păzește pe cei credincioși, dar celor ce se poartă cu mândrie le dă ce li se cuvine!
24 Fiți tari și încurajați-vă inimile, toți cei ce nădăjduiți în Domnul!