6 Într-adevăr, omul călătorește ca umbra; el se agită degeaba, adunând comori pe care nu știe cine le va moșteni.
7 Și acum ce mai pot nădăjdui eu, Stăpâne? Nădejdea mea este în Tine!
8 Izbăvește-mă de toate nelegiuirile mele, nu mă lăsa de batjocura nebunului!
9 Stau totuși mut și nu-mi deschid gura, pentru că Tu ai îngăduit aceasta.
10 Abate-Ți lovitura de la mine, căci sunt zdrobit de lovitura mâinii Tale!
11 Pedepsind păcatul, tu disciplinezi pe fiecare și îi prăpădești ca molia, ce are mai scump. Într-adevăr, omul este doar o suflare! Sela
12 Doamne , ascultă-mi rugăciunea și ia aminte la strigătul meu de ajutor! Nu rămâne surd la plânsetul meu, căci, față de Tine, sunt doar un pribeag, un peregrin ca toți strămoșii mei!