8 pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul Sinaiului, înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.
9 Dumnezeule, Tu ai legănat ca daruri de bunăvoie ploile; Tu Ți-ai pregătit astfel moștenirea istovită.
10 Poporul Tău a locuit-o din nou; Tu ai pregătit bunătățile Tale pentru cel sărman, Dumnezeule!
11 Stăpânul a vorbit, iar purtătoarele de vești s-au făcut o armată mare:
12 „Regii oștirilor au fugit în mare grabă, iar cel rămas acasă a împărțit prada.
13 Chiar în timp ce voi vă odihniți la stânearipile porumbelului sunt acoperite cu argint și penele lui cu aur sclipitor.“
14 Când i-a risipit Atotputernicul pe regi, parcă ningea în Țalmon.