1 Dumnezeule, scapă-mă, căci mi-au ajuns apele până la gât!
2 Mă afund în mâl, nu mai găsesc loc tare; intru în adâncurile apei și mă înghit șuvoaiele.
3 Am obosit strigând, mi s-a uscat gâtul; mi se topesc ochii tânjind după Dumnezeul meu.
4 Cei ce mă urăsc fără motiv sunt mai mulți decât perii capului meu, mulți sunt cei ce vor să mă piardă, dușmani ai mei fără temei. Trebuie să dau înapoi ce nu am furat.
5 Dumnezeule, Tu-mi cunoști nechibzuința, păcatele mele nu-Ți sunt ascunse.
6 Fie ca cei ce nădăjduiesc în Tine să nu se rușineze din pricina mea, Stăpâne, Doamne al Oștirilor, fie ca cei ce Te caută să nu roșească din pricina mea, Dumnezeule al lui Israel!
7 Din pricina Ta port eu ocara, și dezonoarea mi-a acoperit fața.