15 Dacă aș zice: „Vreau să pot vorbi și eu așa!“, iată că aș trăda neamul fiilor Tăi.
16 M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zadarnică mi-a fost truda,
17 până ce am venit la Sfântul Lăcaș al lui Dumnezeu și am luat aminte la sfârșitul lor.
18 Într-adevăr, Tu îi așezi în locuri alunecoase, îi arunci în dezastru.
19 Cum sunt pustiiți într-o clipă! Sunt nimiciți, sfârșiți prin lovituri năprasnice.
20 Ca un vis la deșteptare, Stăpâne, așa le lepezi chipul când Te trezești.
21 Când inima-mi era mâhnită și eram străpuns în adâncul ființei mele,